Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,
Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Romania
vă invită să luați parte la
Cea de-a 3-a Conferinţă Internaţională de Studii Culturale
„Multiculturalismul şi Nevoia de Recunoaştere”
Baia Mare/Vişeu de Sus, Maramureş 1-4 Noiembrie, 2018
cu tema:
Multiculturalismul În Contextul Tipologiei Contemporane a Propagandei
Key note Speakers:
Prof. dr. Ina Motoi, Université du Québec en Abitibi-Témiscamingue (UQAT), Canada
Prof. dr. P.B. Cliteur, Professor of Jurisprudence, University of Leiden, the Netherlands
La ora actuală, subiectul multiculturalismului nu poate fi analizat fără a face referire la două perspective antagoniste, pe de-o parte inteculturalismul ce-și propune încurajarea dialogului între culturi și contracararea oricăror tendințe izolaționiste pe care acestea le-ar putea manifesta, iar pe de altă parte naționalismul extrem, protecționist cu valorile lui limitative, constrictive.
Unele voci consideră că, la ora actuală, multiculturalismul și-a demonstrat limitele, realitatea societăților multiculturale contrastând izbitor cu idealurile revendicate de politicile în domeniu. Are propaganda influență asupra ideologiei multiculturale? Fac politicile multiculturale apel la o așa-zisă „gândire pozitivă” sau prezentare utopică a realității pentru a convinge diferite grupuri etnice să se accepte și tolereze? Funcționează reclama în favoarea bunelor practici și a comportamentului adecvat? Poate fi retorica multiculturală etichetată drept propagandă în anumite situații?
În acest context, propaganda și multiplele sale aspecte: știrile false, post-adevărul (sau victoria emoției asupra faptelor), reclama, manipularea, comunicarea, consumul în/de masă, fața întunecată a internetului, intimidarea în spațiul virtual, corectitudinea politică, limbajul de lemn etc. joacă un rol important. New World Encyclopedia definește propaganda drept “un anumit tip de prezentare a mesajului, având drept scop influențarea opiniei și a comportamentului indivizilor, mai degrabă decât oferirea unor informații obiective”.
Actualmente, manipularea informațională a devenit o adevărată industrie la nivel global. Numărul impresionant de publicații, consumul și circulația informațiilor au dus la un impas în ceea ce privește posibilitatea de a distinge între realitate și ficțiune. În aceste condiții, o serie de întrebări rămân fără răspuns: Putem încă gândi singuri? Suntem în mod constant manipulați? Putem distinge între realitate și utopie sau distopie?
Este multiculturalismul o victimă sau un beneficiar al propagandei? Ar trebui să fie propaganda menționată într-o discuție referitoare la multiculturalism în general și dacă da, există o diferență între felul în care aceasta funcționează într-un context multicultural contemporan și felul în care a funcționat de-a lungul istoriei? Din perspectiva unei țări ce a experimentat pe propria-i piele cazuri extreme de propagandă, Romania ar putea să contribuie din plin, împreună cu alte țări est europene, la re-definirea și re-dimensionarea propagandei în context contemporan. Imigrația actuală înspre țările vest-europene poate să contribuie la nuanțarea și exemplificarea conflictelor/ciocnirilor culturale și a felului în care acestea sunt influențate de propagandă. Cercetătorii americani sau asiatici pot contribui prin vasta lor experiență trăită în diferite contexte multiculturale, în același timp putând justifica viabilitatea politicilor multiculturale în țările lor. Sperăm că o astfel de conferință să reunească numeroase poziții și exemple valoroase, pentru ca în cele din urmă să deschidă un nou capitol în evaluarea multiculturalismului, a practicilor și politicilor acestuia.
Ţinând cont de cele mai sus menționate, adresăm o invitație cercetătorilor din toate domeniile cunoașterii (filozofie, filologie, științe sociale, politică, lingvistică, arte, drept, afaceri și educație, știință și tehnologie) să exploreze aspecte legate de conceptul de propagandă și variatele lui fațete, și anume propaganda vădită sau voalată, pozitivă sau negativă, corectă sau înșelătoare, serioasă sau comică, rațională sau emoțională. Paleta de posibilități oferite de acest subiect este nelimitată, pornind de la scrierile propagandistice din literatură și terminând cu propaganda agresivă din mediul virtual, toate proiectate în mai vastul context al actualelor mișcări și poziționări multiculturale.