Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,
Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Romania
și
Université du Québec en Abitibi-Témiscamingue (UQAT)

vă invită să luați parte la

a treia ediție a Conferinței Internaționale
COMUNICAREA DE MASĂ ÎN CONTEXTE PROPAGANDISTICE

având ca temă

MĂȘTILE VIRTUȚII UTILIZATE DE PROPAGANDĂ

17-18 martie 2023

prin ZOOM

APEL LA CONFERINȚĂ

Conferința vizează încurajarea participării cercetătorilor din diferite domenii (literatură, lingvistică, analiza discursului, studii culturale, asistență socială, sociologie, filozofie, psihologie, educație, științe politice, etc.) – provenind din Europa de Estși din Vest, cât și din Québec sau alte medii academice din diferite zone ale lumii – la o întâlnire interdisciplinara internațională menită să pună în discuție valoarea informației de masă în societățile noastre globalizate. Luând ca puncte de reper masca de virtute si propaganda, contextul si metoda ei, intenția noastră este de a le recunoaște și observa, a pune întrebări şi a le analiza critic pentru a dezvolta împreună criterii și puncte de reper pentru mai buna lor înțelegere.

Invazia armată a Ucrainei ne face sa vedem încă o dată pe ecrane tragedia oamenilor care se luptă să supraviețuiască unui război. În același timp, diverse discursuri și site-uri justifică sau invalidează această acțiune ucigașă. Cu ajutorul declarațiilor virtuoase, propaganda ocupăspațiul public pentru a ne împiedica să distingem între ceea ce se spune și ce se face, între ceea ce este adevărat și ceea ce este fals, minciună. Virtuțile sunt afișate ca stând la baza acestor acțiuni, ca valori supreme care ne obligă să mergem« către bine, către datoria sa pentru a se conforma[la] un ideal moral, religios în ciuda» obstacolelor întâlnite care trebuie distruse cu orice preț.În acest fel, o doctrinăeste prezentată ca o logică „onorabilă”.Această « strategie de comunicare de masă vizează influențarea opiniilor și acțiunilor unor indivizi sau grupuri prin intermediul informațiilor părtinitoare [și parțiale]» (Augé, 2007, p. 12), ceea ce elimină în prealabil orice dezbatere sociala și contextualizare istorică. Acest simulacru procedează prin dezinformarea și omisiunea anumitor informații având adesea rădăcinile în corectitudinea politică.

Exemplul recent al Ucrainei ne arată că dincolo de cuvinte, personalitățile politice și publice ne transmit mesaje preluate ad nauseam de mass-media pentru a propaga justificarea acțiunilor lor. Când există o diferență între cuvintele lor frumoase și faptele lor inacceptabile și când comunicarea publică își pune o mască de virtute pentru a o ascunde, ceea ce sedisimuleazăeste o îndepărtare primejdioasă de realitatea trăirii oamenilor. Ar fi oare aceasta dovada lașității intelectuale a comunicatorului public care ar preveni astfel conflictul de legitimitate dintre el și publicul său? Însă totuși, în acest fel, se face vizibil scopul „iluzionist” și non-informativ al folosirii acestei măști ce participa astfel la un teatru politic sau societal, ce trebuie impus unilateral întrucât scopul său „virtuos” nu este recunoscut de toți. Această fabricație nu este o copie literală a realității prin imitație(mimesis) (Platon),ci o acțiune asupra realului (Aristote), o încercare de producție a unei „realități alternative”. Este ea oare o seducție necesară pentru a nu vedea că regele este de fapt gol? În acest sens, ar trebui oare să ne ferim de recuperarea politică a oricărei virtuți autoproclamate în spațiul public, care operează prin injoncțiuni vizând a reduce la tăcere oamenii și frânând în acest mod libertatea lor de exprimare și dreptul de a gândi potrivitconștiinței lor, limitând cuvintele pe care nu ar trebui să le spună si eliminând nuanțele?

Discursul propagandistic se înfășoară în jurul diverselor virtuții pentru a masca realitatea: pacea pentru a duce războiul, creșterea economica pentru a plăti oamenilor un salariu mizerabil, responsabilitatea socială corporativă pentru a ocoli acceptabilitatea socială, etc. Ne adresăm în continuare poporului sau numai populației, majorității sau doar minorităților, cetățenilor sau doar audienței? Potrivit lui Tchakhotin (1952), mesajul transmis și masca folosită sunt responsabilitatea persoanei care comunică. Ellul (1965) arată însă că ele sunt responsabilitatea persoanelor care le primesc fără discernământ.

Între timp, locul rezervat publicului ca cetățeni se reduce, audiența devine din ce în ce mai masificată ca mulțime digitală căreia i se cere doar să participe la jocurile planificate de mass-media și să accepte a priori nefolosirea gândirii sau moralei lor. Cât de eficientă este o mască a virtuții care își ascunde mizele?Arătând-o prea mult, putem oare ajunge să estompăm echilibrul dintre individ și colectiv, dintre societate și comunitate, dintre economie și nevoile oamenilor ca persoane cu umanitatea lor și bunurile lor comune? Cum se procedează ca să se camufleze această acțiune, construită de mass-media pentru a valida un punct de vedere, disimulând ceea ce i-ar fi prejudiciabil și în același timp invalidând alte puncte de vedere?

Pe de altă parte, în indiferența și credulitatea generală, injoncțiunea la transparență în spațiul public nu prezervă interioritatea și intimitatea celorimplicați.Când masca aduce si mai multă vizibilitate, transparența obligatorie menține invizibilitatea a ceea ce ochiul public nu mai vede, negând astfel contradicțiile existente și complexitatea lor. Cei care joacă jocul sunt astfel în fruntea scenei publice pentru a avea atenția și aplauzele publicului. Pentru cine joacă ei acest teatru? Cu toate acestea, omniprezența aceluiași vizibil reduce realul la o singură interpretare, la o singură lectură, sărăcindu-l în acest fel. În templul corectitudinii politice, ce ne permit noțiunile de vizibil și invizibil să dezvăluim despre dezvoltarea propagandei? Stânga sau dreapta se află în defensivă, fragmentate, confruntându-se cu noi măști care:

  • Utilizează puterea cenzurii în mod absolut,
  • Înlocuiesc,fără dezbatere publica,o ideologie cu alta,
  • Moralizează excesiv cetățenii vizând exacerbarea vinovăției lor,
  • Depolitizează problemele colective și sociale,
  • Produc asemanarealimbajelorpublicitare, politice si academice.

Detalii

Referințele se găsesc în textul în franceza.

Data limită pentru trimiterea propunerilor este 25 ianuarie 2023. Acestea nu vor depăși 4000 cuvinte (spații și titluri incluse). Ele pot fi redactate în română, franceză sau engleză. Propunerile de comunicare vor fi evaluate de către comitetul științific. Ele vor fi însoțite obligatoriu de o bibliografie. Criteriile de evaluare vor fi:

  • Pertinență în raport cu tematica și obiectivele colocviului,
  • Explicarea contextului cercetării sau a practicii expuse,
  • Coerența fundamentelor teoretice sau metodologice, susținând cercetarea sau experiența de teren.

Un răspuns în ceea ce privește acceptarea propunerilor va fi transmis până la 15 februarie 2023.
Comunicările vor fi ulterior grupate în funcție de tematică pentru construirea diferitelor ateliere. Fiecare comunicare va avea o durată de 20 minute urmată de 10 de minute de discuții.
Pentru a trimite propuneri de comunicare: ina.motoi@uqat.ca

Va aşteptăm!

LigiaTomoiaga, Anamaria Felecan et Ina Motoi

Taxa de participare

  • 150 euro pentru participanții din afara României, care vor fi plătiți înainte de 1 martie 2023 și
  • 200 Euro pentru cei care vor plăti după această dată (dar nu mai târziu de 30 mai);
  • 150 RON pentru participanții din România, Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Bulgaria și Albania care vor fi plătiți înainte de 1 martie2023 și 200 RON pentru cei care vor plăti după această dată.