Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Romania
și
Centrul de Studii Geopolitice din Quebec, Universitatea Laval, Quebec, Canada
vă invită să luați parte la
cea de-a II-a Conferință internațională de Studii culturale “Multiculturalismul și nevoia de recunoaștere”, Baia Mare, 6-8 octombrie, 2017
cu tema:
Frontiera: Reconfigurări universale ale secolului 21
Intr-o lume care pare sa interogheze mai mult decat oricand eficienta globalizarii si efectele sale, ziduri par a se ridica drept stavile in fata cresterii exodului de persoane destarate sau exilate. Intreaga istorie a umanitatii are ca punct culminant acest secol al 21-lea in privinta numarului crescand de refugiati, la baza acestui fapt situandu-se razboaiele, dictaturile si pauperitatea. In sprijinul ideii de stavilire, o serie de tari renunta la apartenenta unor structuri superioare in favoarea statului unitar, exemplul Marii Britanii fiind graitor in acest sens, in timp ce altele abandoneaza acordurile comerciale de libera circulatie. Problema frontierelor, a granitelor ce par, contrar asteptarilor, a se inchide a fost luata in discutie de nume avizate in domeniu (Douzet si Giblin 2013; Roche 2014). Daca in mod evident asistam la inchiderea unui numar semnificativ de segmente frontaliere, sau chiar la fortifierea lor (India-Bangladesh, Israel-Palestina, Mexic-Statele Unite (Soule 2013)), acest fapt nu reprezinta, potrivit unor cercetatori, de cele mai multe ori un blocaj in calea fluiditatii spatiale, ci o metoda de control si gestionare (Gonon si Lasserre 2003; Gonon 2011; Lasserre et al 2012). Analistii estimeaza ca, la ora actuala, libera trecere a granitelor ar sta, de fapt, la baza modelului predominant al mobilitatii populatiei (Foucher 2016). Frontiera, departe de a fi inchisa, de a reprezenta o bariera ermetica, constituie adesea o interfata in jurul careia graviteaza si se dezvolta activitati economice (Reitel et al. 2002; Bennafla 2002; Sohn 2016), se ratifica cooperari regionale (Reitel et al 2002; Soule 2010), se grefeaza discursuri si in care, mai mult decat atat, se ancoreaza reprezentari identitare.
Frontiera constituie un construct social ce-si are propia istoricitate. Antichitatea clasica o desemna drept limita spatiului cunoscut si apropiat: o marginalitate de la care si in afara careia pornea necunoscutul, de cele mai multe ori locul unde se terminau terenurile cultivate. In Evul Mediu, termenul apare drept un derivat al cuvantului front, aceasta denumire facand referire la linia ce separa doua armate pe campul de lupta. Secolul al 19-lea, cunoscut drept secolul statului national, aduce in prim plan o frontiera ce face referire la limita dintre doua state suverane, doua ordine juridice, doua sisteme politice si monetare si respectiv doua istorii nationale (Foucher 2016).
Ceea ce organizatorii isi propun prin acest demers academic este o analiza si o dezbatere pe tema termenul de frontiera avand in vedere patru axe tematice : frontierele spatiale, frontierele culturale si religioase, frontierele disciplinare si artistice, si nu in ultimul rand, frontierele economice. In acest scop adresam o invitatie filosofilor, filologilor, reprezentantilor stiintelor sociale, politicienilor, lingvistilor, artistilor, specialistilor in drept, persoanelor cu deschidere inspre stiintele educatiei si, de asemenea, tuturor celor interesati de problemele curente ridicate de complexa problematica frontaliera de a lua parte la colocviul nostru pentru a reflecta impreuna asupra schimbarilor, distantelor, reconcilierilor, transformarilor la nivel social care au loc la acest inceput efervescent de secol 21.